Despre Osho s-ar putea scrie sute
de pagini si tot nu ar fi de ajuns pentru a cuprinde vastitatea personalitatii
si genialitatii acestui Maestru.
Deopotriva divinizat si contestat, Osho a adus un
suflu nou in spiritualitatea universala.
A fost numit “maestul neo-tantric”, dar si “ascetul cu
70 de Rolls Royce-uri” pentru ca a fost mereu un non-conformist, preocupat
continuu de explicarea, mai bine zis de interpretarea intr-un limbaj
contemporan, a majoritatii lucrarilor majore de spiritualitate si filosofie.
Pentru a intelege cine a fost Osho, va rog sa cititi
biografia completa pe link-ul urmator :
Cred ca ati
avut si voi aceeasi reactie pe care am avut-o si eu cand am citit-o,
adica...uau, ce Om, ce viata, ce destin!
Este
intr-adevar o biografie uimitoare, iar daca doriti „varianta romantata” va
recomand cu caldura cartea aparuta la Editura Mix , „Autobiografia
unui mistic nonconformist” si
iata o prima carte pe care v-o recomand, fara o comenta acum ( poate intr-o
postare viitoare).
Osho a fost
deosebit de prolific, scriind sau coordonand zeci de carti de referinta in
spiritualitatea universala.
Nu imi propun
sa ofer aici o lista completa a cartilor Mestrului ( se poate afla asa ceva cu
o simpla cautare pe net), ci imi doresc sa prezint cateva din cele care m-au „marcat”
in mod deosebit, fiecare comentariu al celorlalte carti se vor constitui in
postari distincte.
In „prima
linie”se afla „Yoga Sutra –Stiinta Sufletului”.
Este o
minunata interpretare a Sutra-lor lui Patanjali, iar aceste Sutra au menirea sa
ne ajute, pornind de la nivelul la care suntem acum, sa ajungem la revelarea
Adevarului Suprem.Discursurile despre Yoga Sutra au menirea de a patrunde adanc
in fiinta noastra, facand-o sa vibreze de iubire, bucurie si aspiratie.Prin
atingerea magica a lui Osho, Sutra-ele isi pierd din austeritatea care le
inconjoara, devenind o poarta deschisa catre Divin.
Veti observa
cu uimire cum textele Sutra-lor, ce sunt renumite pentru elocinta, ermetismul
si criptarea lor, devin brusc pline de seva vietii, fapt ce le face minunat de
accesibile.
Uimire.
Asta a fost
sentimentul meu citind „interpretarea” lui Osho pentru fiecare Sutra.
Acolo unde exista
doar un enunt, aparent fara sens, eliptic de parti importante ce stau la baza
unei propozitii obisnuite, Osho descopera si ne impartaseste ca intr-o viguroasa revarsare de lumina divina, sensuri si explicatii care fac ca totul sa para,
dintr-o data, mult mai simplu de inteles.
Cum a reusit
asta?
Cu siguranta
printr-o comuniune cu spiritul lui Patanjali, dar si printr-o patrundere in
profunzimile fiecarei Sutra.
In asta
consta geniul lui Osho.
Iata si un
mic exemplu, Sutra 5 :
„Modificarile
mintii sunt cinci.Ele pot fi o sursa de suferinta sau o sursa de non-suferinta”
Iar Sutra 6
continua :
„Acestea sunt
: cunoasterea corecta, cunoasterea gresita, imaginatia, somnul si memoria”
Aparent
simplu si clar,dar in fapt in urmatoarele 18 pagini Osho „deschide” pentru noi
fiecare cuvant, fiecare sens cu o dezinvoltura de geniu.Fiecare cuvant este
insotit de explicatii, de trimiteri catre clasici ai spiritualitatii sau ai
filosofiei, de comentarii pline de umor, de mici anecdote pline de sensuri
profunde.
Citesti, te
relaxezi, razi si...intelegi.
Nu la nivel
intelectual – sau mai exact, nu doar la nivel intelectual – ci mult mai
profund, ca si cum o perdea cetoasa este data la o parte si...pricepi dintr-o
data.
Va doresc
spor si lumina in ce veti intreprinde si astept parerile voastre in legatura cu
aceasta carte.
Sunt foarte interesante postarile. Chiar aveam nevoie de asa ceva asa ca ma bucur :). Mult succes!
RăspundețiȘtergereMa bucura aprecierile tale.Iti multumesc pentru incurajari.Sper poti gasi in acest spatiu ceea ce cauti.
RăspundețiȘtergereIn ultimii ani am citit un munte de literatura spirituala si ezoterica. Nu pentru ca este la moda, nici pentru ca E TIMPUL SCHIMBARII, asa cum, din ce in ce mai multi declara si argumenteaza.Ci dintr-o chemare interioara, nestapanita de a intelege necunoscutul si neintelesul care se manifesta atat in viata mea cat si in viata altora. CUNOASTE ADEVARUL, SI ADEVARUL TE VA ELIBERA, era un indemn al lui Isus. "Deci ma va elibera?, imi spuneam.. Ei bine, atunci la treaba!".... Mi se parea ca procesul cunoasterii se rezuma la A CITI, A MA INFORMA, A TRAGE CONCLUZII, A STABILI NUMITOARE COMUNE...... Mai auzisem pe undeva ca "lungi si intortochiate sunt caile cunoasterii..." Dar nicaieri nu am auzit ca citind, acumuland informatie, plecand din intuneric te poti trezi, dupa niste ani de cautari, in bezna. E neplacut intunericul, dar bezna te ucide de-a dreptul. Asa se intampla deseori celor care cauta sa fie informati, confundand procesul informarii cu cel al cunoasterii iar dupa un timp constata ca vietile lor ajung in colaps si ca din toate informatiile pe care le detin, nimic nu le poate schimba viata. Chiar asa este.
RăspundețiȘtergereAm cautat adevarul cu un scop, sa imbunatatesc ceva in viata mea si nicio carte nu mi-a oferit solutiile. Atunci am decis sa ies din zona cunoasterii controversate, in care fiecare autor isi are adevarul sau si sa-mi creez adevarul meu, sa-l experimentez si sa-l verific prin rezultate. Nicolae Steinhardt spunea in una din cartile sale ca omului de azi ii e sete de iubire si de sens. Am reflectat asupra acestei cugetari si am inteles ca asta este. Cautam, cautam, cautam ADEVARUL, dar pentru ce? Raspunsul mi l-am dat singura, a venit din interior- SA DAU UN NOU SENS VIETII MELE. Si daca raspunsul a venit din interior, atunci tot din interior puteau sa vina si solutiile. Am inteles ca pot sa citesc povesti de succes si recomandari de tot soiul, filozofie spirituala de cea mai inalta calitate, pana nu ajungi la practica, acolo unde informatia se loveste de context, totul ramane literatura mai mult sau mai putin SF.
Aici vroian sa ajung in tot ce-am comentat mai sus. Poate ca, pornind de la ideea ta, de a comenta scrierile marilor maestri spirituali ar fi binevenita si ideea unui blog (mai sunt) in care sa putem descrie modalitati practice de aplicare in viata de azi a recomandarilor multor ilustri autori. Osho, Spalding, Rudolf Steiner, Lazarev, etc, etc toti au trait in adevarul lor, asa cum l-au perceput. Prin urmare, daca adevarul unuia, nu e si adevarul celuilalt atunci cu siguranta, adevarul meu nu poate fi identic cu al lor.Desi exista ceva comun in toate - esenta divina a existentei si devenirii, aceasta se manifesta diferit in functie de fiinta concreta, timp, loc, descendenta si multi alti factori.
Fain blogul tau, transmite o energie pozitiva de care avem atata nevoie...
Iti multumesc pentru aprecierile venite din suflet.Si eu imi doresc sa pot oferi celor ce cauta lumina Marilor Maestri o indrumare, un sfat, o idee samanta care sa poata incolti in timp si sa produca copacii falnici ai spiritului de care avem cu toti nevoie.Asa este, adevarul cuiva nu este si al nostru, de aceea viata trebuie traita de fiecare in parte, iar experientele celuilalt nu inseamna mare lucru pe langa ale noastre, cele traite nemijlocit.Dar, intelepciunea care picura printre randurile adevaratilor maestri este de mare ajutor.Sunt cuvinte-forta, care lucreaza adanc in sufletele noastre.Iti multumesc inca o data si sper sa nu te dezamageasca acest blog.
RăspundețiȘtergereChiar neacceptarea este cauza tulburarii
RăspundețiȘtergerePosted by Razvan on 05/03/2013 in Articole
.Apreciaza articolul (12 Voturi)In cartea sa Aici si Acum, Osho povesteste ca un om a venit la el “sa-si gaseasca pacea”, pe care o mai cautase timp de vreo doi ani, pe la alti maestri. Dar, fiindca n-o gasise, omul concluzionase ca maestrii erau “ipocriti” si nu aveau in ei nimic valoros.
“Am venit direct la tine, ca sa-mi gasesc pacea”, ii spune omul lui Osho. Iar maestrul ii raspunde: “Tot ce trebuie sa faci este sa te ridici incet si sa iesi pe usa! Aici nu poti gasi pacea, iar daca vei incerca, vei ajunge la concluzia ca si eu sunt ipocrit”!
“Ce vrei sa spui”, intreaba omul?
Iar maestrul ii raspunde; “La cine ai mers si ai cerut, de vii agitat si nelinistit? Te-a initiat cumva vreun guru in neliniste? In ce ashram ai invatat cum sa fii tulburat”? “Nu am invatat nicaieri acest lucru”, a raspuns barbatul. “Inseamna ca esti foarte priceput, daca ai reusit sa-ti creezi singur toate aceste tulburari mentale. Ce nevoie ai sa mai vii la mine? Daca ai putut, singur, sa te agiti, atunci tot singur vei putea sa te linistesti. Asa ca nu ai ce cauta aici. Si te rog, nu spune nimanui ca ai fost la mine, pentru ca eu nu am nimic de-a face cu ceea ce ti se intampla! Problema este ca tu cauti metode prin care sa devii agitat.
Nu exista decit o singura cale prin care poti atinge pacea: accepta si nu te mai agita fata de tulburare si neliniste”.
Apoi Osho comenteaza: “Nelinistea este un produs al atitudinii de non acceptare.
Cel care spune ca nu poate accepta tulburarea, va continua sa fie nelinistit si agitat, deoarece chiar neacceptarea sa reprezinta cauza tulburarii!”
Nelinistea, tulburarea si agitatia sunt stari ale mintii, pe care credem ca vrem sa le inlaturam. Dar maestrul observa categoric ca, de fapt, noi cautam chiar si in vindecator, chiar si in maestru, chiar si in acela de la care asteptam rezultate, “metode de agitatie”. Poate ca alergam de la un om la altul, de la o iubire la alta, de la o stare de lucruri la alta, pentru a ne gasi linistea si pacea sau iubirea – nu pentru a ne vindeca, ci pentru a ne tulbura. Crezand ca suntem in cautarea linistii, se poate sa cautam, de fapt, nelinistea – dar acesta-i un proces inconstient. Este ceva pentru care nu suntem vinovati, fie si pentru faptul ca n-am inteles, de fapt, ca neacceptarea nelinistii ne nelinisteste mai profund, ne prelungeste nelinistea si o face sa creasca…
Lucrurile se intampla asa, dintr-un motiv simplu; “cautam motive de agitatie”. Cautam “metode de tulburare”. Cautam o confirmare a propriului scenariu interior si anume acela ca “nu exista metode de linistire pentru noi”.
Nici un mestru nu-i destul de valoros pentru mintea care nu vrea sa-si gaseasca linistea.
Acceptarea nelinistii aduce pacea, spune maestrul.
Pacea nu-i afara. Linistea, frumusetea interioara, puterea de a iubi, de a intelege si chiar aceea de a accepta tulburarea inerenta conditiei umane, nu vin din afara noastra.
Altul ne poate arata un drum. O cale. Un semn de circulatie. Ne poate da un indiciu.
Dar linistea si frumusetea interioara nu sunt in responsabilitatea altuia – fie el si un mare maestru.
Orice cautare in afara sfarseste cu un esec.. Ceea ce avem de facut este ceea ce Osho spune limpede:
”Daca nu sunt eu cauza nelinistii tale, nu am cum sa ajung sa fiu cauza pacii tale”!
Ceea ce avem de facut pentru noi insine ar putea fi tocmai o “renuntare” si o acceptare a momentelor de neliniste, caci linistea nu poate fi inteleasa si traita in absenta opusului sau, nelinistea.
Precum nelinistitul lui Osho, am putea renunta sa cautam metode de neliniste in lumea inconjuratoare si, prin aceasta, sa ne trezim din cand in cand, fiind macar putin linistiti.
Mai multe informatii la: http://filedelumina.ro/2013/03/05/chiar-neacceptarea-este-cauza-tulburarii/#ixzz2MeIAX2Mc